Pe la bloc

Prin blocul meu s-au tot schimbat locatarii in ultimii ani. Nici nu-i cunosc pe mulţi dintre ei, iar încercările mele  de  a repara aces neajuns s-au lovit de nepăsarea sau de nesimţirea  unora dintre ei.  E foarte  jenant că  nici unul dintre noii locatari nu catadicseşte să salute. Mă întâlnesc cu ei şi îi observ holbându-se la mine în timp ce se apropie. Faptul că se întâlnesc cu cineva e clar că îi deranjează, bănuiesc că ar dori să fie singuri pe aici. În general îi salut, indiferent de vârsta lor şi de felul în care mă privesc. Unii îmi răspund cu nişte sunete abia pronunţate, din care nu pot să refac vreun cuvânt clar, alţii îşi continuă mersul fără nici un răspuns. Am ajuns să mă întreb dacă nu cumva mă comport eu ciudat. E bine să se salute oamenii între ei pe scara blocului sau e doar o aberaţie inexplicabil apărută în mintea mea? Bineînţeles că din când în când am câte o tresărire de orgoliu rănit, din cauză că sunt nevoit întotdeauna să fac eu primul pas şi nici măcar asta nu îi mulţumeşte, dar data viitoare când mă întâlnesc cu ei îmi calc pe inimă şi îi salut din nou, deşi lipsa lor de reacţie mă jigneşte. Cum e bine oare să te comporţi în blocurile din Zona Gri? Se pare că mai am multe de învăţat în privinţa asta.